Campania prezidențială din 2024 din Republica Moldova s-a transformat într-un teren intens pentru utilizarea strategiilor emoționale. Maia Sandu, candidata susținută de partidul de guvernare, a reușit să introducă în dezbaterea publică declanșatori emoționali cheie, precum frica și polarizarea, consolidând astfel sprijinul în rândul electoratului pro-european. Referendumul pentru modificarea Constituției, promovat ca un simbol al susținerii integrării europene, a devenit un instrument esențial pentru mobilizarea susținătorilor.
Strategia fricii: o tactică eficientă
Potrivit unui sondaj realizat de Intellect Group, frica a devenit principala emoție resimțită de alegători în timpul campaniei. Aceasta a influențat nu doar comportamentul electoratului, ci și al candidaților din opoziție, care s-au văzut nevoiți să adopte agenda impusă.
Elemente-cheie ale strategiei:
•Referendumul pentru Constituție: Perceput ca un vot pentru aderarea la Uniunea Europeană, a întărit susținerea alegătorilor pro-europeni și a pus presiune pe opoziție, obligând-o să sprijine inițiativa sau să riște pierderea încrederii alegătorilor.
•Accent pe amenințări: Campania a exploatat temeri legate de un posibil eșec al referendumului, influența „agenților Kremlinului”, amenințările din partea forțelor pro-ruse și riscurile escaladării războiului din Ucraina.
Reacția opoziției: o campanie sub presiunea fricii
În loc să propună alternative pozitive, opoziția a adoptat aceeași retorică bazată pe frică, concentrându-se pe critici la adresa Maiei Sandu. Puțini candidați au încercat să construiască mesaje bazate pe emoții pozitive, precum speranța și motivația, însă aceste încercări au fost eclipsate de atmosfera generală.
Datele sondajului Intellect Group
Rezultatele cercetării realizate în perioada 2-9 decembrie 2024, pe un eșantion de 1.306 persoane, au evidențiat următoarele:
•Frica – 38,2% dintre respondenți au indicat această emoție ca dominantă, subliniind succesul strategiei Maiei Sandu.
•Furia – 24,5%, reflectând frustrarea electoratului, pe care opoziția nu a reușit să o valorifice eficient.
•Speranța – 15,2% și motivația – 10,2% au fost emoții slab reprezentate, demonstrând lipsa unei agende pozitive în campanie.
Consecințele campaniei bazate pe frică
Strategia Maiei Sandu a reușit să neutralizeze inițiativele opoziției, forțând candidații să se conformeze unei agende dominate de teamă. Cu toate acestea, accentul pus pe frică a diminuat încrederea în procesele democratice (11,5%) și a accentuat polarizarea societății.
Publicarea treptată a rezultatelor
Sondajul Intellect Group este prezentat zilnic pe pagina oficială de Telegram, oferind o imagine detaliată a dinamicii emoțiilor din timpul campaniei.
