Zi de zi facem ping pong de știri uluitoare, meme-uri, glumițe, ne lamentăm, ne crucim, strângem din umeri și, pe rând, ne chinuim să scriem texte, criticând cât mai expresiv guvernarea.
Anul acesta, în al doilea tur al alegerilor prezidențiale, Maia Sandu a obținut cu 13 mii de voturi mai puțin decât în urmă cu patru ani.
Doar 0,7% – acesta este prețul eșecului în toate domeniile administrării statului și al dezamăgirii poporului moldovenesc.
Puțin, modest și anemic.
Zeificarea zâmbetului iezuit al călăului trist, care mai degrabă amintește de Pierrot decât de Malvina, sărutul exaltat al unei ghilotine înghețate în fața execuției și sângele rămas pe buzele supuse, lipite de metalul rece, lasă un gust sărat înainte de fericirea implacabilă a inaugurării.
Dar bucuria Maiei Sandu a fost umbrită de tocul de pantof rupt pe podul de la Rîbnița.
Exact acolo, și numai acolo, unde, în ziua celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale, la ordinul doamnei președinte, s-a blocat circulația locuitorilor din Transnistria, împiedicându-le exercitarea dreptului legal la vot, ar trebui organizată însăși ceremonia de inaugurare.
Patru ani de ignorare, respingere și neacceptare a oamenilor care trăiesc pe malul stâng al Nistrului i-au jucat o festă urâtă președintei întregii Moldove.
Negocierile Maiei Sandu cu Gazprom, da, da, chiar ale Maiei Sandu, nu trimisului-emisar Parlicov, pentru furnizarea gazului ieftin destinat electricității transnistrene, s-au încheiat cu un eșec. După acest pas fără speranță, în cotețul găinilor din președinție s-a stârnit o agitație febrilă.
Săptămâna trecută, doamna președinte a inventat un plan genial: să dea o fugă la București, să sprijine candidatura Elenei Lasconi, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat, să se întâlnească cu premierul român Marcel Ciolacu și, cu un aer nepăsător, să relanseze povestea despre „electricitatea economisită” de consumatorii români.
Să vă amintesc că 0,03% din voturile „furate” de Maia Sandu în primul tur al alegerilor prezidențiale din România de la Nicolae Ciucă, oferite Elenei Lasconi, au răsturnat toată campania prezidențială și l-au privat pe premierul Marcel Ciolacu de șansa de a ajunge în turul doi.
Nu se știe ce simbol purta premierul român pe rever în acea zi, dar gurile rele spun că întâlnirea cu Maia Sandu a fost refuzată.
Concluzia e simplă: România a trimis „corabia” guvernului moldovean (metafora eternă a premierului Maia Sandu) pe bursă, să cumpere electricitate la prețuri exorbitante.
După această veste “îmbucurătoare”, ideea premierului Recean de a institui stare de urgență devine de-a dreptul ridicolă. Despre ce vor discuta funcționarii guvernamentali „sătui de ședințe”? Sau, în noile lor funcții, vor reuși mai mult?
Bani pentru compensații sunt foarte puțini, alții noi nu se întrevăd, iar gaze și electricitate… nu sunt. Mai bine zis, sunt în abundență, dar deja pe bursă și la prețuri nebunești. Prin urmare, “Șeherezada moldovenească” va încerca din nou să vândă Occidentului povestea despre „amenințarea rusească”.
Din cele 1,8 miliarde de euro promise de UE, 100 de mii au fost deja trimise sub formă de premiu pentru Maia Sandu. Banii au fost direcționați către satul de baștină al președintei, Risipeni, pentru achiziționarea de scânduri și cuie, cu care oamenii ce părăsesc țara își baricadează ferestrele și ușile caselor.
Dar nu există rău fără bine!
CSE nu va mai trebui să se gândească cum să blocheze TikTok și Telegram. Noii „gardieni” ai ordinii pur și simplu vor sista electricitatea scumpă, ca element al unui război hibrid.
Nimic grav, întrucât prețul electoral al tuturor acestor acțiuni va fi pierderea a încă vreo 13 mii de voturi la viitoarele alegeri parlamentare.
Dar, desigur, aceste pierderi sunt „acceptabile”.
Le vom pune pe seama războiului.
Războiului hibrid de pe podul de la Rîbnița.
Iar celor care vor supraviețui, li se poate explica orice, sau aproape orice, mai ales când mereu la îndemână sunt penițele altruiste (scuze autorului pentru plagiat) ale vechilor slujitori ai culturii!
Vlad Filat, președintele PLDM